Corto Maltese 7. Fabulă venețiană

Uși magice, chei fermecate, portaluri spațio-temporale

Fragmente din prefață, Enigme în orașul dogilor, de Ion Manolescu:

"Ce știm despre Fabula venețiană? Numai lucruri fascinante. Care aprind curiozitatea cititorilor mai ceva ca misterioasa „claviculă a lui Solomon“, o piatră prețioasă cu proprietăți magice, cu ajutorul căreia poți deschide portaluri în spațiu-timp și descoperi, la capătul lor, bogăția unor povești uimitoare de aventuri. Cine nu și-ar dori un astfel de giuvaier? Corto Maltese, membrii unor loji masonice și cei ai unor secte ezoterice, dar și fasciștii italieni, aflați la începuturile carierei lor criminale, îl caută cu îndârjire, în orașul de o frumusețe pe cât de seducătoare, pe atât de primejdioasă.

Ne aflăm în 1921, vremurile sunt tulburi. Oamenii încă nu și-au revenit după șocul Primului Război Mondial și cel al gripei spaniole. Există vreun loc unde poți scăpa de teroarea istoriei? Aparent, da. Un tărâm în care realul se pierde în imaginar, iar raționalul se dizolvă în ocult. Spațiul potrivit pentru a lăsa în urmă ororile trecutului și a te redefini. De exemplu, Hipazia, femeia matematician și filosof care îi fascinează pe bărbații veniți să-i asculte discursurile neoplatoniciene în casa tatălui ei, doctorul Teone, se consideră reîncarnarea Hypatiei din Alexandria, renumita femeie astronom, matematician și filosof ucisă în anul 415 de către o mulțime de fanatici creștini.

Veneția este, așadar, un loc simbolic, cu sensuri ce caută să fie descifrate și miracole ce așteaptă să se producă. Dar și unul concret, cu uși deschise de chei potrivite. Ea nu reprezintă doar tărâmul „ales“ al lui Hugo Pratt, pe care, încă din copilărie, îl poartă în memoria afectivă ca pe un talisman. Și nici orașul unde, după cum ne anunță protagonistul albumului, „se petrec lucruri de necrezut“. Veneția este chiar personajul principal al Fabulei. Surprizele cu care își întâmpină vizitatorii depășesc orice așteptări."

Hugo Pratt s-a născut la 15 iunie 1927, la Rimini, în Italia, dar și-a petrecut primii ani la Veneția, într-o familie cu rădăcini engleze, franceze, evreiești și chiar turcești. Copilăria, profund atașată de acest oraș extraordinar, îi este marcată de omniprezența fascismului, căruia îi opune o puternică înclinație spre evadarea în imaginar. Este interesat de ezoterism, precum mulți dintre membrii familiei sale, unii francmasoni ori cabaliști, dar și de banda desenată, literatură și film.

Între anii 1937 și 1943 descoperă Abisinia (Etiopia de azi) ca urmare a primirii unui post de funcționar colonial de către tatăl său. La 14 ani, tânărul Hugo a fost obligat de regimul fascist să intre în poliția colonială, ceea ce l-a făcut să deteste pentru totdeauna colonialismul, dar i-a prilejuit și întâlnirea cu o diversitate de oameni și culturi.

După război, a revenit la Veneția, unde a colaborat între 1945 și 1949 la Asso di Picche, o revistă editată de desenatorii și artiștii reuniți în așa-numitul "Grup de la Veneția". Din 1949 a trăit în Argentina, dar a călătorit și în Statele Unite, în Antile și în cea mai mare parte din America de Sud. A revenit în Italia în 1962 și s-a dedicat din plin pasiunii sale pentru banda desenată. În iulie 1967, în revista Sgt. Kirk e publicată "Balada mării sărate", prima bandă desenată în care apare Corto Maltese.

Pentru o perioadă lungă, între 1970 și 1984, activitatea sa se derulează în cea mai mare parte în Franța. Corto Maltese devine protagonistul unei serii de aventuri publicate la început (1970—1973) de revista Pif, apoi și de alte reviste și edituri din Franța și Italia. Datorită lor, Corto Maltese își dobândește celebritatea de erou neconvențional și îi aduce creatorului său recunoașterea criticii de specialitate și a unui public uriaș.

Din 1984, Hugo Pratt a locuit în Elveția, unde a continuat să creeze bandă desenată, să ilustreze cărți, să picteze sau să scrie romane. A murit de cancer la 20 august 1995.

Vârsta recomandată: peste 12 ani.